Modele de camasi nationale cu margele

Povestea artistului Plastic care da viaţă fierului cu ciocanul şi FORJA ciupagul sau porlogul-un element puternic identitar un element décoratif spectaculos în cadrul cămăşii tradiţionale femeieşti DIN Zona etnografică meseş a fost porlogul (denumit şi ciupag în Zona Munţilor Apuseni). După cum afirmă Olimpia Mureşan, ciupagul este o porţiune trapzoidală, bogat ornată, executată peste creţuri mai ales în Roşu şi Negru. “Această lucrătură trapzoidală se realiza prin Aplicarea unor motive, de cele mai multe ori, geometrice, peste muchiile creţurilor Într-un sistem Care Purta numele de închingătureşte PE creţe sau trăsureşte PE creţele. Trapezul de Mare efect décoratif a dat şi denumirea cămăşii: chemeşe cu porlog “, mai spune etnograful. De IE se prindeau Poalele cămăşii făcute DIN Panza mai puţin fină. Toate Părţile cămăşii erau patrulatere fără răscroieli, această reclamatiile de confecţionare fiind una foarte raţională şi economicoasă întrucât nu se pierdea nicio bucată de Material. Cămăşi cusute cu cânepa topită PE rouă DIN dorinţă de a avea veşminte Frumoase şi originale, femeile acestor LocURI au căutat să fie Mereu inovative. Aşa s-au Născut cămăşile ALE căror motive décoratif erau realizate cu cânepa topită PE rouă. După unele surSe, este aproape imposibil de determinat Când a apărut primul astuce de cămaşă, Dar se consideră că acest astuce de îmbrăcăminte ar fi putut să fie purtat de populaţia aparţinând Culturii Cucuteni. Cămaşa este croită în formă de Cruce, dintr-o singură bucată de Panza şi cu o deschizătură în partea de sus. Iniţial, cămăşile erau confecţionate DIN Panza de in sau cânepă, iar mai târziu DIN mătase şi Bumbac. Acesta DIN urmă Era folosit ca urzeală pentru bătătura de in şi cânepă, mai ales în partea de Nord a Ţării, în timp ce în Sud cămăşile erau mai frecvent ţesute cu borangic.

Faţa şi spatele cămăşii se numesc “Stan”, iar partea inferioară “Poale”. Stanulse confecţiona DIN Două foi de pânză, iar mâneca DIN una. Sub braţ, cămaşa Era prevăzută cu aşa numita “pavă”, Care oferea comoditate în timpul mişcării. Draga MEA Irina, tutorialul Tai mi-a servit drept sursa de inspiration atunci cand m-am hotarat sa-mi FAC si eu o IE cusuta de mana MEA. Ca si tine, AM inceput cu Panza topita. A iesit nu tocmai o IE (mai degraba o bluza de inspiration folclorica), Dar a fost unceput un. Apoi i-am facut fiicei Mele o iisoara, la fel, mai mult inspirandu-ma de ici, de Colo…. a urmat o IE adevarata (chiar daca singurul compromis facut a fost Alegerea panzei, nu una tesuta in Casa-dureaza destul de mult PANA faci de ASA Ceva) inspirata DIN modelele traditionale valcene si una DIN Judetul OLT. Voi Pune si eu poze pe blogul meu si-TI voi Arata etapele “formarii” Mele. În portul feminin se acquapark trei tipuri de cămăşi, în funcţie de croială: cămaşa “de-a întregul”, considerată cea mai Veche, IA, sau cămaşa încreţită la gât, şi cămaşa cu platcă, influenţă a costumului orăşenesc.

Platca Era un dreptunghi de pânză, căptuşit de cele mai multe ori, amplasat în Zona umerilor. Motivele sunt stilizate, geometrice sau insuffler de natură.